Unicul ministru crestin din guvernul pakistanez a fost asasinat in Islamabad

Atacatorii care l-au ucis pe singurul membru crestin al cabinetului federal din Pakistan miercuri pretind ca au fost trimisi de Al-Qaeda si de talibani pentru a-l ucide, pulverizandu-i masina cu gloante in fata garajului parintilor sai. Acesta a fost al doilea asasinat comis asupra unui functionar superior, adversar al legii privind blasfemia, care impune pedeapsa cu moartea pentru insultarea Islamului.

Uciderea lui Shahbaz Bhatti submineaza in continuare imaginea subreda a Pakistanului ca stat islamic moderat si ar putea adanci criza politica. 

Bhatti, un activist pentru cauza drepturilor omului, a fost constient de pericolul in care se afla si a lasat un video-mesaj inregistrat cu BBC si postul de televiziune prin satelit Al-Jazeera, care urma sa fie difuzat in cazul mortii sale.

In declaratia sa de ramas bun, Bhatti a afirmat ca este amenintat de talibani si Al-Qaeda, dar ca acest lucru nu-l impiedica sa vorbeasca despre “crestinii oprimati, marginalizati si persecutati si alte minoritati”, in Pakistan. “Eu voi muri aparandu-le drepturile”, a spus el in inregistrare. “Aceste amenintari si aceste avertismente nu pot schimba opiniile si principiile mele”.

In ciuda amenintarilor la adresa sa, Bhatti, caruia i-au fost alocate garzi de corp, era fara protectie atunci cand si-a vizitat parintii in Islamabad, miercuri dupa-amiaza. Politia a declarat ca politicianul tocmai plecase din fata garajului parintilor sai “atunci cand trei barbati au deschis focul din apropiere”, conform declaratiilor martorului Gulam Rahim.

Rahim a declarat ca doi dintre barbati au deschis usa masinii si au incercat sa-l traga afara pe domnul Bhatti, in timp ce un al treilea barbat a deschis focul cu un Kalashnikov, in mod repetat, tragand in Toyota de culoare inchisa a politicianului, gloantele spargandu-i ferestrele cu gloante. Agresorii au fugit intr-o masina alba Suzuki Mehran, a declarat Rahim care s-a adapostit in spatele unui copac. Bhatti a fost declarat mort la sosirea la un spital din zona, in timp ce soferul sau nu a fost ranit.

In pliantele lasate la locul crimei, Al-Qaeda si Miscarea Talibanilor Pakistanezi din provincia Punjab au revendicat assainatul. Ei au dat vina pe guvern pentru alegerea lui Bhatti, un “crestin necredincios”, in fruntea unui comitet nespecificat, aparent, referindu-se la acela care cerea revizuirea legilor blasfemiei. Guvernul a declarat in mod repetat ca nu exista un astfel de comitet.

“Cu binecuvantarea lui Allah, mujahedinii ii vor trimite pe fiecare dintre voi in iad”, a spus nota, care nu a numit alte tinte.

Oficialii guvernamentali au condamnat uciderea, dar nu a facut vreo referire la controversata lege a blasfemiei.

“Aceasta este o campanie concertata de reprimare a fiecarei voci liberale, progresiste si umaniste in Pakistan”, a declarat Farahnaz Ispahani, un consilier al presedintelui Asif Ali Zardari. “A venit timpul ca guvernul federal si guvernele provinciale sa vorbeasca si sa ia o pozitie ferma impotriva acestor criminali pentru a salva esenta Pakistanului”.

Bhatti, un membru al partidului de guvernamant din Pakistan, a renuntat la garda formata din forte de politie si paramilitare, a declarat Wajid Durrani, un oficial de rang inalt al politiei. El a declarat ca Bhatti a cerut garzilor sale oficiale sa nu calatoreasca cu el in timpul vizitei la casa parintilor sai “.

In ianuarie, guvernatorul provinciei Punjab, Salman Taseer, a fost ucis de un bodyguard care a declarat ca a fost suparat pentru ca politicianul s-a opus legilor blasfemiei. Spre oroarea liberalilor Pakistanului, multi cetateni obisnuiti l-au laudat pe asasin – un semn de raspandire al gandirii islamice extremiste in tara.

Cu moartea lui Bhatti, crestinii pakistanezi si-au pierdut vocea cea mai proeminenta. Crestinii sunt cea mai mare minoritate religioasa din tara, unde aproximativ 5 procente din cele 180 de milioane de oameni nu sunt musulmani. Ei au foarte putina putere politica si tind sa lucreze in locuri de munca la nivel inferior, cum ar fi spalarea strazilor.

Asasinarea a atras condamnarea rapida din partea unor lideri crestini.

Un purtator de cuvant al Vaticanului, Rev Federico Lombardi, a declarat ca uciderea a fost un act de “mare gravitate”. El a mentionat ca Bhatti s-a intalnit cu Papa Benedict al XVI-lea in septembrie si a afirmat angajamentul sau pentru relatiile pasnice in randul comunitatilor religioase, in principal a musulmanilor pakistanezi. Vaticanul a declarat ca uciderea arata ca avertismentele Papei privind pericolul in care se afla crestinii din regiune au fost justificate.

In Marea Britanie, Arhiepiscopul de Canterbury, Rowan Williams, si Arhiepiscopul de York, John Sentamu, si-a exprimat socul si durerea. “Aceasta situatie ulterioara de bigotism sectar si violenta va creste anxietatea la nivel mondial cu privire la securitatea crestinilor si a altor minoritati religioase din Pakistan”, au afirmat ei intr-o declaratie.

Ei au cerut guvernului Pakistanului de a-i proteja pe crestini si a-i aduce pe faptasi in fata justitiei.

Ambasadorul SUA in Pakistan, Cameron Munter, a condamnat de asemenea asasinarea, numindu-l pe Bhatti “un patriot pakistanez”.

Legile privind blasfemia sunt un subiect profund sensibil in Pakistan, unde majoritatea locuitorilor sunt musulmani suniti, unde versiuni stricte ale Islamului – mai comune in Orientul Mijlociu decat in Asia de Sud – sunt in crestere.

Grupurile pentru drepturile omului au avertizat de mult timp ca legile sunt vag formulate si deschise la abuzuri, deoarece oamenii de multe ori le folosesc pentru a rezolva rivalitatile sau persecuta minoritatile religioase.

Dar, parca pentru a arata cat de speriat este partidul aflat la guvernare de puterea islamista, liderii de partid nu au sustinut solicitarile pentru reformarea legilor. In schimb, premierul Yousuf Raza Gilani si altii au insistat in mod repetat ca nu le vor atinge.

Dupa asasinarea guvernatorului Punjab, garda de corp si ucigasul sau, Mumtaz Qadri, a marturisit ca a fost salutat cu “dusuri” de petale de trandafir aruncate de multi avocati care au mers sa asiste la audierea sa initiala.

Saptamani mai tarziu un alt adversar proeminent al legilor privind blasfemia, Sherry Rehman, membra a Adunarii Nationala si-a schimbat opinia de a schimba legile blasfemiei. Ea a afirmat ca trebuie sa respecte deciziile liderilor Partidului Popular. Ea, de asemenea, se confrunta cu amenintari cu moartea si este inconjurata de o paza puternica.

Nimeni n-a fost condamnat la moarte pentru blasfemie in Pakistan, deoarece instantele arunca de obicei cazurile sau le comuta pedepsele. Cu toate acestea, faptasii care sunt eliberati, sunt apoi ucisi de catre extremisti sau traiesc ascunsi. Persoane acuzate de blasfemie petrec perioade lungi in inchisoare asteaptand pana ce cazurile lor ajung in fata instantelor. Sursa: Epoch Times Romania

Gheorghe Trosca, ucis a doua oară de KGB

Printre atâtea dureri zilnice, polemici nesfârşite şi abuzuri fără număr, o ştire bulversantă a curs ieri dinspre Palatul Cotroceni spre agenţiile de ştiri. Administraţia Prezidenţială anunţă printr-un comunicat că preşe­dintele României, Traian Băsescu, a semnat decretele pentru retragerea titlurilor de Luptător pentru Victoria Revoluţiei şi Erou-Martir al Revoluţiei Române pentru Adrian Florea, Marin Oana, Eugen Trandafir Cotuna, Dumitru Coman, Gheorghe Trosca.

Ultimele trei nume m-au făcut să tresar. Pe mine şi alţi câţiva colegi din presă, care cunosc foarte bine subiectul. Pe scurt, e vorba despre trei ofiţeri USLA, convocaţi prin ordin la sediul Ministerului Apărării Naţionale din Drumul Taberei, în 24 Decembrie 1989. Autoinstalat în funcţia de ministru al Apărării Naţionale, generalul colonel Nicolae Militaru a cerut în mod expres ca din echipajele USLA care vin să apere sediul MApN de terorişti să facă parte şi colonelul Gheorghe Trosca.  

Odată ajunşi în Drumul Taberei, echipajele USLA îmbarcate în ABI au devenit victimele unei diversiuni sângeroase. Asupra lor s-a deschis focul, deşi prin comunicaţii militare au transmis parola şi tipul de misiune pentru care fuseseră con­vocate. Militaru s-a făcut că plouă, a zis că el nu ştie nimic şi a dat ordin să se deschidă focul, afirmând că este vorba despre terorişti. Diversiunea “terorişti-antiterorişti” a făcut înconjurul ţării, şi nu al lumii. Imaginile şocante din faţa sediului MApN au dat dimensiunea reală a conflictului dintre Armată şi Securitate pe care se bazau forţele externe implicate în schimbarea de regim din România.

Cadavrele ofiţerilor USLA ucişi prin ordinul generalului Militaru au fost scoase din ABI, batjocorite, profanate în chip barbar şi abandonate zile întregi pe caldarâm. Pe maşinile lor a fost scris cu creta “Terorişti”.

Înainte de a primi o funcţie importantă la USLA, colonelul Gheorghe Trosca lucrase în Direcţia a IV-a de Contrainformaţii Militare a Departamentului Securităţii Statului. Era, ceea ce se numea pe atunci, un CI-st. Adică unul pregătit să prindă spioni. Să-i supravegheze, să-i monitorizeze, să-i înregistreze. Unul dintre cele mai importante dosare la care lucrase personal colonelul Trosca era “Corbii”. Era vorba despre înalţi reprezentanţi ai regimului comunist racolaţi de sovietici. Printre aceştia se află şi generalul colonel Nicolae Militaru, despre care Securitatea deţinea dovezi că este racolat de GRU, serviciul de informaţii al Armatei URSS. Dosarele privind activitatea agentului GRU Militaru au fost preluate de MApN de la Securitate şi transportate în arhiva de la Piteşti. Cu toate dovezile pe mâna sa şi cu Trosca mort, Nicolae Militaru îşi făcuse o datorie importantă faţă de Moscova.

După mai bine de 21 de ani de la acest asasinat comandat şi orchestrat de serviciile de informaţii sovietice, o decizie ciudată redeschide dosarul atât de fierbinte. Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989, condusă de senatorul PNL Raymond Luca, a decis în octombrie 2010 următoarele: “acordarea avizului pentru înaintarea propunerii de retragere a titlului către Preşedinţia României pentru următoarele dosare: 1. Trosca Gheorghe – erou-martir şi urmaşii acestuia: Losnita Andra Cristina (Dosar U 1270), Trosca Georgeta (Dosar U 1269), Trosca Irina Georgiana (Dosar U 1271), Tudorache Maria (Dosar U 462), 2. Ghita Mare Ion – urmaş de erou-martir (Dosar U 447), 3. Coman Dumitru – erou-martir şi urmaşul acestuia: Coman Gabriela Ştefania Aurelia (Dosar U 11), 4. Cotuna Eugen Trandafir – erou-martir şi urmaşii acestuia: Cotuna Ana (Dosar U 1614), Cotuna Alexandru (Dosar U 1612), Cotuna Carmen (Dosar U 1613). S-a votat cu unanimitate de voturi”. Decizia parlamentarilor a fost luată în urma unor adrese venite de la CNSAS şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor. Nu dau importanta detaliului pentru alţii semnificativ. Anume că Raymond Luca e născut în URSS. E o coincidenţă nefericită cu mâna lungă a KGB despre care vorbim.

N-are rost acum nici să pun în discuţie existenţa, după 21 de ani, a căpuşelor bine organizate sub forma unor organisme guvernamentale şi parlamentare pentru problemele Revoluţiei. Şocant e altceva. Că după atâta amar de vreme, puterea de azi n-are altceva mai bun de făcut decât să-l execute încă o dată pe colonelul Gheorghe Trosca. Mâna lungă a KGB şi GRU acţionează şi azi, prin intermediul unor înalţi responsabili ai puterii politice din România. Şocant sau nu este fapul că preşedintele Traian Băsescu, ale cărui relaţii excepţionale cu SRI sunt dincolo de orice îndoială, a semnat un decret descalificant din toate punctele de vedere. Desigur, prietenii preşedintelui şi chiar domnia sa vor argumenta că Trosca, Cotuna şi Coman au fost nişte securişti. Şi Securitatea, potrivit actului oficial de condamnare a comunismului realizat la Cotroceni, a fost braţul armat al unei ideologii criminale. Oricâte păcate ar fi avut colonelul Gheorghe Trosca, faptul că el şi colegii săi au fost asasinaţi la comanda unui agent sovietic devenit (ca mulţi alţii) ministru în Decembrie 1989 i-au dat dreptul legitim să aibă calitatea de erou-martir.

Trosca a fost un militar care a primit un ordin, o misiune şi a executat-o cu bună credinţă. A fost chemat, ca specialist antiterorist, să lupte împotriva “teroriştilor” care atacau sediul MApN. Odată ajuns acolo, a avut parte de un omor la comandă. Toate astea, plus calitatea de agent străin a criminalului, l-au făcut pe Trosca erou. Sunt oameni care au avut păcate mari până în Decembrie 1989, prin slujirea dictaturii. Dar care au contribuit decisiv la schimbarea de regim. Măcar o parte din acele păcate au fost şterse atunci.

Prin decretul semnat, preşedintele Băsescu dă o puternică lovitură sub centura şi tradiţiei unităţii de elită a SRI, Brigada Antiteroristă. Dacă alte structuri ale acestui serviciu au făcut şi fac tot soiul de favoruri regimurilor politice trecute şi prezente, Bri­­gada Antiteroristă a reprezentat floarea de la butonieră o monedă foarte preţioasă de schimb în interiorul comunităţii informative a NATO. Şi nu numai. De la acel sângeros Decembrie 1989, toată suflarea antiterorismului îi comemorează în fiecare an pe Trosca şi colegii lui. Se adună toţi activii şi rezerviştii, familiile celor dispăruţi, se ţin slujbe religioase la mormintele lor. Pe culoarele sediului Brigăzii sunt postate portretele celor care timp de 21 de ani au fost eroi-martiri. Acum au redevenit criminali securişti.

De curând, soţia unuia dintre cei morţi în Decembrie 1989 (au fost mai mult de trei) a murit şi ea de cancer. O angajaseră ca secretară, să-şi poată întreţine familia după dispariţia soţului. A lăsat în urmă cinci copii.

Nu ştiu dacă Traian Băsescu e pe deplin conştient de răul făcut. Dacă sfetnicii domniei sale în materie de securitate naţională l-au avizat despre consecinţele gestului său. Dinadins ori ba, preşedintele României a semnat unul dintre cele mai controversate decrete din mandatul domniei sale. Dacă generalul Nicolae Militaru mai trăia, ar fi închinat azi un pahar de votcă în cinstea acestui eveniment important.

Cotroceniul a mers pe mâna CNSAS

Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, Valeriu Turcan, a declarat pentru Jurnalul Naţional că Preşedinţia a primit de la Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor şi de la Secretariatul de Stat pentru Revoluţionari o propunere de retragere a titlului de erou-martir al Revoluţiei pentru Gheorghe Trosca, Dumitru Coman şi Eugen Cotună. “Au fost nişte documente pe care aceste instituţii le-au primit de la CNSAS în legătură cu aceste persoane, documente care atestau relaţia lor cu Securitatea, şi pe baza lor aceste instituţii au decis să înainteze propunerea de retragere a titlului către Preşedinţia României”, a explicat Turcan. De Adriana Duţulescu – Jurnalul.ro